060088600, 069667562
  doctorcoropceanu@gmail.com

Somnul este o parte foarte importantă a rutinei zilnice, un proces complex de “reînnoire” a organismului. Știați că petreceți aproximativ o treime din viața dvs. în somn? Calitatea somnului - și obținerea “suficienței” acestuia la momentele potrivite - este la fel de esențială pentru supraviețuire ca hrana și apa. Fără somn, nu puteți să formați și să întrețineți circuitele creierului dvs., care vă permit să învățați, să vă concentrați, sa procesați experiențele, să creați noi amintiri și să vă îndepliniți bine activitățile zilnice.

Ce face posibil “adormirea” corpului?

Somnul este influențat de ritmurile circadiene (modificările regulate în caracteristicile fizice și psihice ale corpului, care apar în cursul a aproximativ 24 de ore). Acestea sunt controlate de neuronii cerebrali care răspund la lumină, temperatură și hormoni, precum și alte semnale și reprezintă ceasul biologic al organismului.

Acest ceas ajută la reglarea ciclurilor "normale" de trezire și de somn. Perturbarea acestor cicluri poate face ca oamenii să fie somnoroși sau somnolenți. De exemplu, călătorii se confruntă cu fenomenul de "jet lag" atunci când trec zonele de timp. Când un cetatean New Yorkez sosește la Paris la miezul nopții (ora Parisului), corpul sau continuă să funcționeze încă (ceasul biologic) după ora New York-ului. Resetarea ceasului biologic al unei persoane este posibil să dureze câteva zile în funcție de cât de mult a fost modificată de schimbarea de timp. Diferite sisteme de organe au ritmurile lor diferite de recuperare.

Deprivarea somnului vă poate afecta sănătatea, siguranța și calitatea vieții.

Unele dintre semnele și simptomele tulburărilor de somn includ somnolența excesivă în timpul zilei, respirația neregulată sau creșterea mișcărilor active în timpul somnului și dificultatea de a adormi.

De ce cantitate de somn are nevoie o persoană?

Nu există criterii stabilite pentru a determina exact cât de mult are nevoie de somn o persoană. Opt sau mai multe ore pot fi necesare pentru unii oameni, în timp ce alții pot considera că acest lucru este prea mult somn.

Există dovezi că unele aspecte ale somnului sunt sub influență genetică; o genă denumită DEC2 este în cercetare ca resonsabilă de faptul că oamenii care o posedă să necesite doar circa 6 ore de somn.

Institutul Național de Sănătate (NIH) din SUA sugerează că majoritatea adulților, în mediu, au nevoie de aproximativ de la 7 până la 9 ore de somn în fiecare noapte. Copiii nou-născuți, dimpotrivă, dorm 16-18 ore pe zi. Copiii cu vârsta preșcolară dorm de obicei între 10 și 12 ore pe zi. Copiii și adolescenții mai mari (școlari), au nevoie de cel puțin 9 ore de somn pe noapte. Femeile din primul trimestru de sarcină au nevoie de mai multe ore de somn decât în mod obișnuit.

Care sunt tulburările de somn?

Tulburările de somn primare sunt rezultatul unei perturbări endogene a mecanismelor de generare sau de temporizare a somnului. Acestea pot fi împărțite în următoarele două mari categorii:

Parasomnii - experiențe neobișnuite sau comportamente care apar în timpul somnului. Ele includ tulburări de somn și somnambulism (care apar în stadiul 4 de somn) și tulburări de coșmar (care apar în timpul somnului rapid [REM] somn).

Dissomnii - se caracterizează prin anomalii ale cantității, calității sau timpului de somn. Acestea includ insomnia primară și hipersomnia, narcolepsia, tulburările de somn legate de respirație (adică apneea în somn) și tulburările de somn datorate ritmului circadian.
Insomnia, o patologie complexă ce include dificultatea de a adormi (debutul) sau de a rămâne adormit (menținerea) atunci când necesitați adormire.
Apneea în somn, în care vă confruntați cu patternuri anormale de somn în timp ce dormiți.

Cea mai comună formă de apnee în somn întâlnită într-o practică este apneea de somn obstructivă. În această stare, respirația este perturbată în somn prin colapsul căilor respiratorii în timpul inspirației. Aceasta are ca rezultat scăderea oxigenului și o creștere a dioxidului de carbon în sânge și este adesea complicată de patologii cum ar fi accidentul vascular cerebral, boala coronariană, insuficiența cardiacă congestivă, fibrilația atrială și hipertensiunea arterială. Familiile pacienților raportează sforăitul puternic cu întreruperi ocazionale de respirație. În general, pacienții raportează un somn neodihnitor, cu un nivel scăzut al energiei dimineața la trezire.

• Sindromul picioarelor neliniștite (boala Willis-Ekbom), un tip de tulburare de mișcare a somnului, cauzează o senzație neplacută și o dorință de a mișca picioarele în timp ce încercați să adormiți.

• Narcolepsia, o afecțiune caracterizată prin somnolență extremă și adormire bruscă în timpul zilei.

La care specialist vă puteți adresa în cazul în care aveți una din problemele descrise mai sus?

Pentru a elucida problema dvs. legată de somn, e necesară adresarea la medicul neurolog.

In cazul în care problema necesită testare suplimentară, puteți fi consultat și de către alți specialiști:

  • Un pulmonolog care tratează bolile pulmonare și problemele de respirație asociate tulburărilor de somn, cum ar fi apneea de somn;
  • Un otolaringolog tratează afecțiunile urechii, nasului și gâtului. Acest medic poate evalua sforăitul și alte probleme de respirație asociate tulburărilor de somn;
  • Un psihiatru tratează tulburările de dispoziție, cum ar fi anxietatea și depresia, care pot contribui la probleme de somn;
  • Un psiholog oferă psihoterapie pentru a trata tulburările de dispoziție, care pot interfera cu somnul. De asemenea, psihologii vă pot învăța tehnici de relaxare pentru a reduce stresul;
  • Un medic dentist poate trata apneea de somn prin instalarea unei orteze dentare care vă ușurează respirația în timpul somnului.

Sfatul medicului neurolog pentru ameliorarea calității somnului:

1. Stabiliți un program - mergeți la culcare și treziți-vă la aceeași ora în fiecare zi;
2. Faceți miscare și exerciții timp de cel puțin 20-30 de minute pe zi, dar nu mai târziu de câteva ore înainte de a merge la culcare;
3. Evitați cofeina, teofilina (conținută în ceai), nicotina și băuturile alcoolice înainte de culcare, precum și alte substanțe care au efect de hiperexcitabilitate asupra sistemului dvs. nervos;
4. Relaxați-vă înainte de culcare - încercați o baie caldă, o lectură sau o altă rutină relaxantă;
5. Creați o atmosferă pentru somn - evitați luminile puternice și sunetele puternice, păstrați camera la o temperatură confortabilă, nu priviți televizorul și evitați montarea unui calculator în dormitorul dvs;
6. Nu stați în pat treaz. Dacă nu puteți să adormiți, faceți altceva, cum ar fi citirea sau ascultarea muzicii, până când vă simțiți obosiți.

Consultați un medic dacă aveți o problemă de somn sau dacă vă simțiți neobișnuit de obosit în timpul zilei! Cele mai multe tulburări de somn pot fi tratate eficient doar în colaborare cu dvs.

Dr. Mariana LUȚA, medic neurolog adulți
Cabinet Medical ”DOCTOR COROPCEANU”

Articole de Diana Coropceanu